si...

dupa o catastrofa oamenii se uita in sus si
se simt vinovati.
devin fricosi si se ascund in case plangandu-si pierderile.

eu stiu doar ca nu-mi va mai fi frica.

stiu ca oricat de urat ar fi, ma voi recupera.
stiu ca oricat de greu si de goala ma voi simti..
carcasa va ramane intacta.

acum astept loviturile.
si le zambesc!

stiu ca voi si tipa si revolta.
dar nu-mi va mai fi frica!

nu ma mai agat de prezent..pentru ca stiu ca il pot modela..cum vreau.

stiu ca totul se poate schimba intr-o secunda.
stiu ca sunt imprevizibila.

dar totusi nu ma asteptam sa reactionez in felul acela.
ma asteptam sa plang isteric si sa blestem.

dar doar am zambit.
si am ras apoi.

am fost sarcastica.
si am ingrozit cu stapanirea mea de sine.

mult mai tarziu.
am plans.
singura.

cu muzica urland pe fundal.
nu am vrut sa stie nimeni cat de goala ma simt si cat de pierduta.

inca nu inteleg ce-mi lipseste.
inca nu gasesc o explicatie rationala pentru ce simt.

stiu doar ca parca nimic nu mai conteaza.
oricat as vrea sa simt la fel de intens..nu simt decat durerea cu o acuitate si o claritate ingrozitoare.
stiu ca fericirea a ramas pentru mine o apa cu gust salciu.

stiu ca nu se va mai ajunge la mine.
stiu ca ma voi hrani doar cu fragmente si bucatele de iubire.
ca voi fi ezitanta in raspunsuri.
ca nu voi mai darui.
ca voi avea asteptari imense.
si voi fugi la primul semn de atasament real.

si incerc sa accept.
si incerc sa nu-mi mai pese.

tot ce vreau e sa simt...altceva!

desi stiu.
ca nu se va termina bine pentru nimeni.
dar nu-mi mai este frica sa fac un pas inainte.
stiu ca pot oricand sa fac un pas inapoi.

nu-mi mai este frica de prezent.
stiu ca-l pot schimba.

un singur lucru nu pot schimba oricat as incerca..
pe mine.

dictionar

Am putea sa incepem un dictionar al cuvintelor care au incetat sa insemne.

Stii si tu, limba se dezvolta. Ca m-am inecat in litere frumoase pe care le-am gandit urat.

As incepe un dictionar de semne. Sa ne imprietenim cu mimii, fie si de forma.

Sa-ti mimez salut ca si cand te-as fi cunoscut demult.

scrie

Scrie mult, mult, de parca ai lovi cu pumnii pernele pentru ca s-au culcat fara tine.
Scrie mult, mult, de parca simplul ecou ti-ar deschide usile. Macar pentru impresia ca cineva ar fi venit la tine.
Scrie mult, mult, si transforma fulgii de foi in caramizi stranse in randurile tale de mortar.
Scrie mult, mult, pana cand nu vei mai avea ce sa vorbesti.
Si drumul iti va fi la fel de drept cum te vei intinde pe o coala.
Goala.

Duble

Cuvintele mari sunt pentru mintile mici care nu le pot stapani inauntru

........................

Mi-e lene sa vorbesc. Prefer sa ascult pana ma plictisesc, apoi sa vina somnul. Sa ma vezi cat de energic devin.

........................

Ti-as povesti mai des ce am visat, dar as iesi din mine precum cojile de seminte scuipate cu sete.
Resturi.

........................

Voi inceta sa mai scriu.
Atunci cand toti se va scrie singur.
Nu in cuplu.

scrisoare de toamna

Draga prietene,

In Londra ploua cu bucurie.Nici nu mi-am dat seama cand a venit toamna.Acum vad mai bine.Iti scriu din parc. Stau si ma ploua cald.E pustiu.N-aud nimic, doar zgomotul ploii caldute si golurile marcate in poarta de fotbalistii amatori din parc. Eu si veveritele. :) Ma picura in par si nu-mi pasa.Sunt linistita acum ca a venit ploaia. Este asa de bine sa fii...''liniste''. Cum ar spune cantecul ''It`s autumn in NY''.Eu zic, it`s autumn in London. Hahaha..veveritele au dat iama in ploaie! Si mie, vai, nu-mi vine sa cred! Mie mi-a poposit pe brat o buburuza! ( e semn bun, asa se zice! ).Ma uit cum animalele astea mici, numite veverite, stau pe banca si isi curata castanele de coaja ca niste gospodine divortate si harnice. Una dintre ele ridica privirea spre mine, ca si cum m-ar intreba: ''Stii sa gatesti? ''. Eu ma uit la ea si ii raspund ( in mine): ''doar liniste''.

A sosit toamna si inca nu mi-a trecut.


Cu drag, o vaduva recasatorita cu linistea.