"da` te misti azi?!"
"stai,iubitule.mai am putin..."
era destul de dimineata cand m-am trezit si eu,desi se luminase de ceva timp afara.ce pot sa spun,imi place mult sa dorm.eram in baie de vreo jumatate de ora probabil.eram destul de agitata si nu vroiam sa ii spuna ce am.sigur nu vazusem un amarat de paianjen care se plimba in liniste printr-un colt intunecat al baii.s-a dus in bucatarie si a aprins aragazul sa isi faca o cafea.profitand de foc,se apleaca sa isi aprind si tigara,desi caldura parca ii topea ochii.micul dejun trebuia sa il luam amandoi,ca in fiecare dimineata,dar de data aceasta aveam sa intarzii...mult.
nu a mai insistat,m-a lasat in legea mea.isi termina intr-un sfarsit cafeaua si cateva tigari,goleste scrumiera,face putina ordine prin bucatarie.s-a gandit sa imi faca o surpriza.oare cum as reactiona daca as vedea ca spala vasele din proprie initiativa?hhmm...defapt stai.ca sa vad asta,ar trebui sa ies din baie,lucru care nu avea sa se intample asa usor.
se arunca din nou in pat,cu gandul aiurea.aude usa de la baie deschizandu-se.ies sfioasa cu mana pe frunte si cu o figura cam nelinistita.se linisteste...
"in sfarsit,femeie!"
"iubitule...trebuie sa iti arat ceva..."
s-a gandit ca poate ma taiasem,poate aveam o iritatie sau mai stie el ce.
"uita-te la fruntea mea...vezi?"
se uita atent din toate unghiurile posibile si nu observa nimic.
"da` o faci intentionat sau chiar esti orb?"
reia din nou cautarea,de data aceasta cu si mai multa atentie.pielea imi mirosea frumos,probabil din cauza produselor pe care le folosesc,dar vocea imi trada nervozitatea.
"nu vad nimic,fiinta!"
"a.,mi-a aparut un rid!!!" tipasem la el destul de suparata si cu lacrimi in ochi,dand din picioare ca un copil rasfatat.
hhmm...priveste iar cu maxima atentie.dupa indelungi cautari,observa si el in final RIDU.ii vine minunata idee de a ma tachina.doar merit,dupa ce l-am facut sa ma astepte atat.
"vaaii tuu...doamne,e imens...e asa pronuntat si se vede de la o posta!"
"am imbatranit,a.!nu poti sa iti petreci restul vietii cu o baba urata langa tine!"
cuvintele abia se mai deslusesc printre lacrimile mele sughiturile tot mai accentuate.el abia se abtine sa nu izbucneasca in ras.
"sa stii ca ai dreptate.nu stiu,eu nu cred ca mai am ce cauta cu tine prin oras...imi pare rau..."
incep sa plang cu lacrimi de crocodil.picaturile mi se prelingeau pe conturul fetei,pe obraji,spre barbie.
"si totusi...unde e ridul?"
nici nu termina bine de zis si se trezeste cu o palma peste fata.nu se dezmeticeste ca il impinge pe pat,urcandu-ma pe el cu o perna in mana.privirea mea de fiara ii starneste si mai mult amuzamentul.
"trebuia sa ti-o platesc,bestie "ridoasa" ce esti!"
incerc sa il sufoc cu o perna,dar nu o fac decat cu iubirea mea pe care o eman.intr-un final,ma apropii periculos de el si il saruta.ne sarutam,ne sarutam...cand ma da la o parte si se intoarce cu spatele la mine.
profitand de pozitie,incepe sa ma gadile si sa ma ciupeasca de fund.la un moment dat renunt,nu ma aveam aer sa respir de atata ras.
"iti ajunge,copilas?"
ma ia in brate si strange tare...a. ma saruta pe gat in liniste.ne-am potolit in sfarsit.
in camera era o atmosfera superba.respiratia noastra era muzica de fundal in timp ce noi dansam cu privirea un vals necunoscut.ne iubeam...inca ne iubim...
a. isi aprinde o tigara din pachetul de pe noptiera.scrumiera in forma de inimioara era pe pieptul meu.
"sa stii ca eu te iubesc asa cum esti,micuto.nu trebuie sa iti faci griji.asa esti tu...esti perfecta asa cum esti,cu tot cu ridurile tale.nu imi pasa.esti cel mai minunat lucru pe care il am in viata mea...te iubesc pentru ceea ce esti,pentru cum esti si pentru cum ma faci sa fiu..."
"stii...mereu te-am crezut asa,a..niciodata nu m-ai dezamagit la fel cum niciodata nu m-am gandit ca o sa ajungem aici.tu crezi in destin?nu stiu...imi ziceai odata ca exista si nu te-am crezut.dar uite.ne iubim,omule..."
isi plimba degetele pe gatul meu,pe buze si pe obraji...
"...esti primul tip care imi spune asta uitandu-se in ochii mei..."
"de ce?ceilalalti vroiau ...?"
a. stramba din nas destul de haios.
"se pare ca tu ai ajuns si in mintea mea.defapt,ai fost primul,probabil ultimul...ma faci fericita!"
sentimentele care ma leaga de fiinta asta sunt destul de puternice.ooff...cine s-ar fi gandit ca am sa ajung sa ma indragostesc si sa ma casatoresc cu cel mai bun prieten?nu stiu...e destul de ciudat,dat fiindca in liceu nu gandeam asa..."un prieten nu iti poate deveni iubit".e ceva.oricum,e dureros sa realizezi ca inainte de a-ti fi iubit,trebuie sa fie persoana careia sa ii poti spune tot,sa te asculte si se te simti minunat in preajma ei.destinul a tinut cu noi de data asta...sau cel putin cu mine.defapt,nu stiu de ce mai am urmele astea de indoiala.totusi,am facut un pas important,poate cel mai important de pana acum din viata noastra.am realizat si eu ca iubirea este...
