m-ai lovit. ai inceput sa ma lovesti zilnic. imi reprosezi ca nu scriu, dar daca as scrie, despre tine as scrie prostule. sau... proasto!stii ce e asta pentru mine? un sistem de aparare. intr-un fel sau altul, trebuie sa scot din mine demonii.tot ce scriu, scriu...si pentru mine, dar si pentru altii.tu pentru cine traiesti? dar tu traiesti? tu mai simti ceva? tu...esti viu?azi...l-am vazut. a coborat pe rampa, cu niste ochi mari, negri...si-a aplecat capul in semn de respect si mi-a vorbit. desi era la distanta, parca ma impingea cu puterea lui. in sfarsit, am inteles.mi-a spus sa stau linistita si m-a taiat cu privirea.- ar trebui sa vorbesti mai mult despre tine si mai putin despre altii. oamenii sunt curiosi. scrie despre tine. sangereaza in cuvinte, nu te sfii.- eu...nu mai stiu sa vorbesc despre mine.- tu...sa taci. esti o fericita. uite-te! uite-te la ei!- ii vezi? i-as scuipa. i-as injura. i-as lovii. doar atunci s-ar trezii.- uite-te ca ajung ca ei...- tu? tot tu? tu nu esti ca oricare.- unde vrei sa ajungi?- iti aud intrebarea. aia din cap. adevarata intrebare.- ce stii tu? un biet om...dominat de o forta mai puternica decat propriul corp...- stii ce stiu? stiu ca o sa ajungi in istorie. nu in istoria tuturor. in istoria unora. tu marchezi, tu sochezi. tu trezesti ceva in fiecare. tu realizezi ca...ii trezesti? tu ai o putere la care altii nici nu viseaza. nici macar eu nu pot face asta.- cu ce ma ajuta asta? ei ce fac pentru mine? ei merg in continuare si eu raman....cu privirea lor aruncata la mine in carca.- si? te scuturi si o dai jos. fa ceva! poftim, eu te-am scos din "amorteala" azi. vezi?- vreau ceva nou..- cumpara-ti un tricou.- vreau ceva vechi..- suna-l!- vreau...sa imi tina capul in palme. vreau cand incep sa imi tipe ochii, literele care mi-se inoada in barbie, sa ii pice lui in podul palmei.- am observat ca dupa cum scrii, esti trista. dar fata in fata nu te recunosc. radiezi.[suna telefonul. il scoate, se uita, il pune pe bordura]- nu raspunzi?- nu. nu stiu ce ii spun.- cine e?- copacul...batran.- raspunde-i si spune-i exact ce ai vrea sa ii spui. dupa inchizi.- nu sunt in stare, stii asta.- lupta-te.[ia telefonul, il tine strans in mana]- nu mai ai mult timp. acum sau...niciodata.- niciodata![si raspunde:]- *uite ce e. tu ma omori. intelegi? cand te vad, sistemul meu de aparare preia comanda si ma blochez. taci si nu vorbi. nu ma intrerupe. nu mi-a trecut. intelegi? vreau sa vorbesc cu tine si sa stai pe vine cand ma asculti. sa faci glume legate numa de scarbosenii si numai mie sa nu-mi se intoarca stomacul pe dos. imi e dor de obiceiuri. poftim! m-am deschis! iti spun ce e in capul meu. asta e. asta sunt. la urma urmei nu am murit de tot. vrei sa ne vedem? la locul nostru acolo? la ce ora? la 7, nu? ca de obicei. da. bun. ne vedem. ma imbrac in negru. pa!*"[inainte de a inchide telefonul aude ton de ocupat."locul nostru" era o banca.in locul bancii era pus un anunt:~datorita unor reparatii aceasta banca a fost demontata.ne cerem scuze.semnat: noi~]